Ex-oficial de securitate națională din administrația Trump: Congresul nu are niciun 'rol constituțional în declararea războiului'

Un fost oficial de securitate națională din prima administrație a Președintelui Donald Trump a fost prins făcând afirmații false despre Constituția SUA când a vorbit cu un comentator și columnist.

"Congresul nu are un rol constituțional în declararea războiului. Congresul are un rol în întreruperea finanțării pentru războaie, lucru pe care a amenințat să-l facă. Iar președintele nu trebuie să ceară permisiunea," i-a spus Nadia Schadlow, care a servit anterior ca adjunct al consilierului de securitate națională, lui Ezra Klein de la The New York Times. "Dar da, poți dezbate, poți decide. Este alegerea lui cum vrea să o facă."

Klein a citit Articolul I, Secțiunea 8, care prezintă ce "Congresul va avea Puterea Să facă." Clauza 11 spune că printre acele puteri este "Să declare Război, să acorde Scrisori de Marcare și Represalii și să facă Reguli privind Capturile pe Uscat și Apă."

Continuă în alte clauze similare, "Să ridice și să susțină Armate, dar nicio Alocare de Bani pentru acel Uz nu va fi pentru o Perioadă mai lungă de doi Ani; Să furnizeze și să mențină o Marină; Să facă Reguli pentru Guvernarea și Reglementarea forțelor terestre și navale; Să prevadă chemarea Miliției pentru a executa Legile Uniunii, suprima Insurecțiile și respinge Invaziile; Să prevadă organizarea, înarmarea și disciplinarea Miliției și pentru guvernarea acelei Părți din ele care poate fi angajată în Serviciul Statelor Unite, rezervând Statelor respectiv Numirea Ofițerilor și Autoritatea de instruire a Miliției conform disciplinei prescrise de Congres[.]"

Schadlow a susținut că Congresul are puterea de a declara război, dar că președintele nu trebuie, deoarece el desfășoară "forță militară în străinătate."

"Există argumente ale avocaților constituționali — care eu nu sunt — precum Robert Turner și John Yoo, care susțin că problema are de-a face cu termenul 'declarație' și ce se înțelegea prin 'a declara' versus capacitatea președintelui de a desfășura forțele SUA în întreaga lume, ceea ce președinții SUA au făcut, cam de 200 de ori, în funcție de când începi să privești — sute, cel puțin zeci și zeci și zeci de ori — fără o declarație de război," a spus ea.

"Problema este mai mult: Trebuie președintele să meargă la Congres de fiecare dată când desfășoară forțele SUA? Iar dezbaterea este despre ce constituie o 'declarație' de război versus o desfășurare de trupe americane sau utilizarea forței militare americane în străinătate," a adăugat ea.

Într-un moment anterior al discuției, ea a spus că "fiecare președinte din 1973 a spus că Legea Puterilor de Război este neconstituțională. Absolut fiecare președinte."

Nici aceasta nu este pe deplin exactă. De exemplu, când Președintele Barack Obama a bombardat Libia în 2011, a scris într-o scrisoare către Congres înainte de termenul limită de 90 de zile stabilit în Legea Puterilor de Război deoarece NATO era responsabilă și nicio trupă americană nu era pe teren. Echipa lui Obama a mers chiar atât de departe încât să spună că nu contestă legea.

"În niciun caz nu punem la îndoială constituționalitatea rezoluției Puterilor de Război," a spus Ben Rhodes, atunci adjunct al consilierului de securitate națională, când a vorbit cu reporterii.

Când fostul Președinte Bill Clinton a început campania de bombardament în Kosovo, reprezentantul republican Tom Campbell (California) a mers în instanță cu unii membri ai Congresului, spunând că a încălcat legea din 1973. Curtea de Apel a SUA a respins-o pe motiv tehnic că Congresul nu avea calitate procedurală deoarece nu putea identifica nicio vătămare individuală. I s-a spus, de asemenea, că doar 31 de membri ai Congresului au dat în judecată în această chestiune, mai degrabă decât să fie o acțiune din partea întregului Congres. Curtea Supremă a SUA a refuzat să audieze cazul.

Schadlow a susținut că Congresul are doar puterea bursei, ceea ce înseamnă că singura cale de atac legală ar fi ca Congresul să întrerupă finanțarea oricăror operațiuni în Iran. Problema politică este că Congresul rareori dorește să întrerupă finanțarea unei regiuni odată ce trupele sunt pe teren.

"Versiunea imaginată a lui John Yoo nu este cumva mai rea decât versiunea existentă," a spus avocatul din Maryland Joe Dudek. A postat fragmentul pe BlueSky, argumentând, "Această femeie are un doctorat, dar nu i s-a putut cere să citească cele ~4.500 de cuvinte ale Constituției."

"John Yoo a avut o carte în anii 2010 făcând exact acest argument, dacă memoria îmi servește, unde Președintele putea angaja națiunea în război și puterea bursei Congresului era verificarea acestuia. Este foarte mult John Yoo făcând lucruri de-ale lui John Yoo," a comentat avocatul Don Dechert.

"Ei bine, desigur, punctul meu este exact că ea apelează la o autoritate discutabilă," a continuat Bernick. "Și asta doar după ce a fost criticată pentru ceva care este pur și simplu greșit și nici măcar Yoo nu ar susține."

Profesorul David Ziff de la Facultatea de Drept a Universității Washington a răspuns, "Puterea Congresului este ca puterea lui Michael Scott în The Office. Sunt împuterniciți constituțional să intre în cameră și să strige 'Război!' dar nu va avea niciun efect legal sau practic."

• george conway
• noam chomsky
• război civil
• Kayleigh mcenany
• Melania trump
• drudge report
• paul krugman
• Lindsey graham
• Lincoln project
• al franken bill maher
• People of praise
• Ivanka trump
• eric trump